Ceea ce simt mereu e mulţumire, iubire şi dăruire pentru ceea ce fac şi pentru cei din jurul meu; Una din cele mai frumoase trăiri de pe acest pământ este aceea de a dărui prietenia cu toată inima ta. A dărui un zâmbet pentru fiecare moment petrecut lângă prietenie. Este adevărat că lucrurile nu stau atât de "iubitoare" printre tinerii din ziua de azi; mulţi dintre ei se îngrijesc de dorinţa de a fi cel-mai-cel când vine vorba de statusul pe care-l poartă grupul si acesta pleacă de la haine, gadgeturi, băutura preferată... ţigările fumate. Însă două persoane ale unui grup, retrase de grup, pot să ofere mai mult din ceea ce poate inima lor să ofere. Exista acea influenţa a grupului care poate să schimbe mult personalitatea unui ins iar acesta ajunge sa poarte o masca (forţat de întreaga atmosferă a grupului) în societate. Dar aceste două persoane pot să ofere mai mult compasiune, mai multă dăruire. {Dacă ar proiecta în grup libertatea de exprimare a trăirilor, a sentimentelor reale, ce fel de reacţii s-ar obţine. Ce fel de glume poznaşe le-ar veni în cap acelora de nu ştiu ce înseamnă a-şi exprima feelingurile? Ce jocuri tâmpe s-ar inventa imediat pe moment? Ceea ce scriu acum cam vine în contrast cu credinţele mele cu privire la societate (lume) şi asta pentru că ştiu că se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple şi totul se întâmplă cu un motiv iar atitudinea mea nu este de niciun fel critică. Nu judec pe nimeni şi n-am s-o fac (sper) niciodată. A judeca (critică) este punctul cel mai jos pe care un individ îl poate atinge( din punct de vedere moral [asta nu înseamnă că nu pot accepta critica constructivă, aceea e de altă factură, e de nivel profesional]) şi mă refer la faptul că un ins, atunci când critică, evidenţiază de fapt exact ceea ce este el şi nu ştie că este. E modul ales de interiorul său pentru a-i arăta cine este şi ce este.} Ceea ce ele pot oferi una pentru cealaltă, o prietenie pură, o prietenie adevărată. În momentul în care un astfel de schimb are lor, este clar vorba de mai mult decât o prietenie, este vorba de două destine ce se întâlnesc pentru a sublinia una pentru cealaltă care anume sunt cele mai adânci trăsături (pozitive ) ce trebuie să iasă la suprafaţă. (Nu pot să nu mă întreb aici dacă o astfel de situaţie se poate aplica unui grup iar armonia ce are log între două persoane, să dăinuiască şi în el; da, se întâmplă asta dar are loc mai des în cazul grupurilor feminine [ asta nu înseamnă că într-un orice alt grup aceste scoateri la suprafaţă ale trăsăturilor nu au loc, dar nu în acelaşi mod în care se realizează într-o situaţie armonioasă]) Sunt (acele) lecţii de viaţă pe care fiecare dintre noi trebuie să le cunoască, să le descopere ca aceste lecţii să le lumineze calea prin viaţa spre alte şi alte lecţii. Dar nimic nu durează la nesfârşit şi în clipa următoare, acea persoană ce a putut să stropească viaţa cu armonie ... nu mai este. Acea persoană pe care o credeai cea mai cea dintre persoanele pe care le ştiai, a plecat, nici nu si-a luat la revedere. Astfel de situaţii se întâlnesc cel mai des în rândul adolescenţilor. Însă nimeni, absolut nimeni, nici măcar cei care au trecut prin astfel de situaţii, nu le explică faptul că sunt persoane în viaţa noastră care vin şi pleacă. Da, prietenii vin şi pleacă. Sunt doar aceia cu adevărat importanţi pe care Dumnezeu ni-i ţine aproape. Au loc cele mai ciudate despărţiri, cele mai dramatice, persoane care-ţi vorbeau cu atât de multă dragoste hotărăsc să iasă pur şi simplu din viaţa ta. Si-ti spui că nu ai să faci un lucru ca acesta nicioadata şi apoi te trezeşti făcându-l; dovada cea mai clară a faptului că interiorul este mânat de o forţă care ştie întotdeauna cum să schimbe lucrurile în bine, pentru toţi. Sunt doar lecţii de învăţat. Ceea ce e cel mai frumos la aceste despărţiri e chiar faptul că atunci când vă veţi întâlni peste muullt timp, undeva, oriunde, veţi putea să vă priviţi zâmbind, amintindu-vă pentru câteva clipe de minunatele momente petrecute împreună. Poate că vă veţi şi îmbrăţişa. Eu abia aştept s-o fac!
(Pentru Miri, "Ceea ce simt mereu e mulţumire, iubire şi dăruire pentru ceea ce fac şi pentru cei din jurul meu.")
